Pentru mine,
ianuarie e luna Prieteniei. E lunga, friguroasa si plina de amintiri. Ecoul lui
decembrie taseaza domol partea din mine inflamata de cadourile unei luni in
care vreau trebuie si doresc se confunda inevitabil. Se limpezesc ganduri, se
retraiesc clipe, se aduna emotii.
Imi plac sau nu
florile, le primesc. Sunt profa, deci cartile merg :D Parfumuri...hmmm-oricand.
De ce am nevoie? De nimic, adica necesitatile mi le asigur, vai, si inca
anticipat! Si atunci? Ce sa ma surprinda peste masura?
Timpul. Sa-ti faci
timp pentru cineva e, cred, o dovada incontestabila ca iti pasa. Sa faci cumva
sa te vezi, sa vorbesti, sa simti pulsul. Fara intrebari, doar cu raspunsuri. Ma
bucur ca un copil la spatiul de joaca! Ca doi chiar.
Cutia cu biletele.
Mesaje cu si despre oameni dragi, cu ganduri scrise de-a lungul anilor. Cautari,
selectii, rescrieri. Oh, sunt cea mai norocoasa profesoara din lume!
Merge si
fara profesoara..MULTUMESC!!!
Asa vine anul bun!
