Era la modă să-l regreţi după ce a dispărut. Poza asta e din excursia aceea nenorocită, din care elevii s-au întors acasă fără profesor. Probabil e ultima fotografie, habar nu am...nici nu mai ştiu dacă am mai scris despre el, dar cu siguranţă am vrut. E destul de greu, dar telefonul primit de la Ana-Maria şi gândurile noastre din nou îngemănate m-au convins. Ar fi fost, în 23, aniversarea zilei de naştere. În noaptea de 22 spre 23, într-un tren înfiorător, vocea lui se făcea ascultată şi l-am binecuvântat din nou mai ales pentru că a fost catalizatorul unei prietenii fără seamăn: Ana-Maria rămâne, după ani buni de la absolvire, exact acolo unde am simţit-o de prima dată şi asta pentru că relaţia noastră a fost una sănătoasă...şi dirigu' ei ştia.
Scriu pentru ea, pentru că s-a gândit la el. Pentru că mi-a trimis citatul din Brâncuşi "să văd dacă-i bun". Pentru că suntem la fel.
Prima dimensiune- Profesorul
Mi-a predat economie şi filosofie. Pentru expunerea concepţiei lui Blaga am primit un 8 şi o întrebare: Unde eşti TU? Am învăţat de-atunci să găsesc răspunsul.
A doua dimensiune - Colegul
M-am întors profesoară la liceul unde fusesem elevă. Mi-a spus: Mie îmi spui Mihai şi ai grijă că elevii vor încerca să profite...forţează limitele, nu-i cocoloşi şi nu te lăsa impresionată. La un consiliu profesoral de încheiere a situaţiei şcolare, eu şi Corneliu ne-am abţinut când s-a votat exmatricularea unui elev, pentru că nu înţeleseserăm exact motivele expuse de diriginte. Trebuie să dai credit colegilor, ne-a spus după şedinţă. Am învăţat şi asta.
A treia dimensiune - Părintele
Când am ajuns profesoara fiului său, eram curioasă ce atitudine va adopta.A fost "cuminte" până când am ajuns la radio cu Mihai jr şi Mircea(ei realizatori, eu invitată) şi am discutat despre mitul Eminescu. A sunat în direct să mă întrebe de ce îi las pe cei doi să-l dărâme pe "luceafăr". I-am explicat atunci că sunt atitudini postmoderne şi a înţeles că însăşi raportarea la poet e o recunoaştere a valorii...Elevii au citit, au comparat, au ajuns la filosofia germană, la Rig veda...S-au pregătit!
A patra dimensiune - Şeful
Am lucrat doi ani la ISJ la un proiect finanţat de Banca Mondială. M-a chemat el şi bine a făcut, aveam nevoie de o schimbare şi una care să mă facă să fiu plătită în dolari era binevenită. Acolo principala problemă era Subaru, toţi voiau să meargă cu el şi nu înţelegeau care îi era rostul.În fine, rezolva în felul său conflictele Cazacu- generalul şi atmosfera era ok. Cred că în ipostaza asta mi-a plăcut cel mai puţin, deşi el era convins că "cel mai naşpa am fost ca părinte..." Ştiu pentru că l-am întrebat şi l-am şi contrazis.
Încerc să-mi amintesc o piesă care-i plăcea. Râpa nu am găsit-o...Am găsit asta: Zob http://www.youtube.com/watch?v=7yESfLEHI04
Nu-i la fel Liviu fără el. Dar se pare că nu-i cazul, deşi nu mai e o modă.
