Alo

Nu ştiu cum, chiar nu ştiu cum…reuşesc să obosesc aşa de repede. Zic asta pentru că nu mi se pare că fac mare lucru: toate-n grabă, unu, doi, să trec la următorul lucru care TREBUIE făcut şi uite-aşa, pe la 10-10 jumătate sunt epuizată. Tocmai am terminat testul pentru clasa 12. L-am făcut greu şi urât, dar am compensat cu punctele din oficiu – 4- muuuuuuuuulte, numai-aşa, să ies din matricea de evaluare!

De când s-a întors Claudiu, situaţia mea financiară e intens discutată aproape la fiecare întâlnire. Zice că dacă voi rămâne în învăţământ, voi avea nevoie de un protector…Ha! Ce noutate! Crede că ii merge cu mine la fel ca la serviciu, deşi n-ar fi rău să fiu şi eu un scorpion roşu proaspăt întors din misiune (viu şi cu o grămadă de bani!). În fine, a venit cu o propunere clară pe care normal că am refuzat-o, nu de alta dar slujba de translator e prea solicitantă pentru mine: deplasări sovietice îmi mai lipsesc şi chefuri nesfârşte. Îi doresc industriei bistriţene numai bine, dar eu rămân ce-am fost…profesor.

Pentru că am primit mici-mici de tot, dar totuşi reproşuri pentru că n-am consemnat „evenimentul” scriu aici că este absolut senzaţională apariţia lui Mihai după 9 ani. Da, da, m-am bucurat enorm să-l revăd şi-i foarte ciudat cum n-a mai putut aştepta el 1 an şi a venit mai repede la întâlnirea de la terminarea liceului…fix la uşa mea. Şi s-a bucurat şi Ania, că a avut cu cine se juca şi vai, ce repede a trecut timpul! Lăsând gluma la o parte, desigur surprizele de genul asta nu au cum să nu te marcheze. Cred că mi s-a mai întâmplat o singură dată, pe când eram la ISJ, să primesc un telefon de la secretariat, apoi să aud o voce care vorbea cam prost româneşte: -Alo, sunt Dan. Am venit din Canada şi vreau să te văd: te-am căutat la părinţi, la şcoală şi uite că am dat de tine! Nu mai ştiu în care Ilvă eram cu mentoratul dar ştiu că am rămas încremenită. Dan era colegul meu de bancă din generală…Şi l-am revăzut şi l-am dus la sinagogă, apoi în parc, apoi la Gene 4, apoi am jucat baschet, apoi s-a făcut dimineaţă :)

Unele prietenii rămân pur şi simplu. Nu caut explicaţii. Doar trăiesc.