marți, 8 martie 2011

8/2

Ce frumos, ce discret ştiu unii oameni să-ţi aducă aminte că eşti important, că mai eşti important, că poţi să speri că vei mai fi! Fără paradă, fără spectatori, fără să te acopere de cadouri uriaşe, presante, grele...Mulţumesc!


Nu credeam că azi o să plâng. Am făcut-o şi îmi pare bine: i-o datorez colegului meu şi poeziei pe care a trăit-o. Cine ar fi crezut că în spatele vocii puternice se ascunde un copil?


Pentru mine, 8 Martie rămâne, în primul rând, ziua Mamei. De doi ani, o iubesc pe mama parcă şi mai mult (deşi, nu prea merge comparativ lângă acest verb!)LA MULŢI ANI, MAMA!

M-a întrebat o superbă elevă a altcuiva ce face astăzi D. Aştept şi eu să văd...D. nu are telefon şi nici nevoie de telefon:totuşi, dacă azi uită să mă extragă, la un moment dat, din cheful în care mă integrez peste o jumătate de oră, s-ar putea să piardă teren...Asta pentru că istoriile nu se repetă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Prea aproape

    În după-amiaza aceea am râs împreună. O dată, la intersecția de lângă școală, un șofer sau un pieton nu știa ce să facă, iar deruta ...