D(ispariţie)

Apar întrebări legate de D. Altele. Unde este? Ce face? Toate tentativele mele de a-l elimina, ca personaj, au fost semieşecuri. D. place. D. le place. D. e foarte bun, cresc accesările datorită lui D.

De multe ori i-am spus:- D., pentru mine tu nu eşti frumos, eşti important! Râde, râde şi normal că întreabă: -Cum adică nu-s frumos???


D. a dispărut. Pur şi simplu. Cred că a trecut graniţa, dar tot atât de probabil ar fi să se uite la TV. D. trăieşte esenţial, iar principala preocupare este să nu fiu supărată.(Nu sunt, nu mă crede niciodată)

D. mă întreabă cine-i D. Toţi mă întreabă cine-i D. Nu e un iubit(vai, ce simplu ar fi) şi nici fost soţ(cine zice asta sigur nu ştie nimic). Totuşi câteodată, D. e jumătatea lui O, desigur, în momente de necesară delimitare.Dacă ar fi d., atunci slavii l-ar vedea g., dar alfabetul chirilic e pentru credincioşi.

D. mă ajută, mă cară în braţe şi nu se teme să aibă copii. Se teme doar să nu se îndrăgostească.