Suflet lichid

High way fidelity al lui Florin Iaru, dacă tot lupt zilele astea cu postmodernismul pe două fronturi, dintre care unul e scena, altul e bacul...Poate aici e mai uşor de găsit intertextul şi registrul grav/ludic, cotidianul şi frapantul...


- Ce faci aici, Albă ca Zăpada?
- Trotuarul fac, lupule, numai trotuarul.
- De ce şi pentru cine, puicuţo?
- Pentru nimeni - a răspuns fetiţa cu chibrituri -
pentru nimeni şi pentru bunica.
- Drăgălaşo, nu ţi-e frică aici, la marginea lumii?
- Ai tu ceva, lupule, ceva care să-mi crească
alcoolemia, combustia internă, bucuria?
- Are lupul, gagico, are în sticluţă
un suflet lichid de bunicuţă!
Ia întinde-ţi botu încoa,
căţea!
- Dă-mi mai bine să beau în singurătate
şi du-te departe, sărmană bestie,
umbră de trestie!
- Dar de ce singură, tîrîtură?
Ia dă-i tu lu neica gură! mai spunse lupul
şi se rostogoli - biliard împuşcat
pe asfaltul rece senin şi curat
de la picioarele înalte ale bestiei
care tocmai tranşase
această afinitate colectivă.