Răspunsuri

Amân. Nu ştiu de ce amân. Poate din cauza acelui sms prin care s-a creat un fel de complicitate, poate din cauza brăţărilor (pe a mea am găsit-o aseară, întâmplător), poate m-au liniştit cumva sfaturile referitoare la ceea ce am făcut bine(cumva compensatorii, pentru că, la un moment dat am crezut că nu am făcut NIMIC)sau poate pentru că acel "mulţumesc" simplu umplea golul creat de timpul grăbit, dând consistenţă şi plus valoare depărtătii.

Ceea ce însă m-a făcut să scriu astăzi a fost offline-ul din care am înţeles că ai ajuns să fii ceea ce-mi doream eu: un om care nu solicită ajutor pentru că " aşa se face", pentru liniştea părinţilor sau pentru a beneficia de nişte avantaje imediate. Ceea ce mi-ai cerut mie puteai primi mai repede, dar eu am încredere în capacitatea ta de organizare şi ştiu foarte bine că sfaturile nu se dau, ele se cer. Aşa că: mulţumesc şi eu.

Nu ştiu de ce te-a întristat scrisoarea către tine din viitor, dar important e că basmul te-a făcut să zâmbeşti şi faptul că gândurile tale au ajuns la mine prin sms mă face să cred că e ok să fac ce simt, chiar dacă, uneori, trebuie să fac alegeri nedrepte.

Baftă la examene ţie şi colegilor! Acum ştiu unde eşti.