miercuri, 14 septembrie 2011

Mai

Iar despre şcoală, asta ca să ordonez cumva ceea ce îmi tot propun să scriu, înainte să-mi motroşesc planificările astea anuale, semestriale şi desigur „pe unităţi”…

Cu ce să încep? În prima zi am ajuns cam când se cânta imnul (al României, că se putea şi mai rău, să lăcrimez iar pe cel al şcolii :P) Asta după ture în căutarea parcării minimale şi toţi cei care au cărat flori printre blocuri înţeleg foarte bine asta. Mi-a fost dor de clasa mea, dar nu mi-am făcut discurs cu mesaje subsidiare, ca să nu cădem de la început pe panta melancoliei, că şi aşa am făcut la ore de dirigenţie pe scenă şi mai ales în spatele ei, pe scara aia lungă de la demisol cărată cărată că-ra-tă de a început lemnul ăla să înmugurească în Marea Împărăţie a Educaţiei :) Mi-a fost dor, na, am zis!

Super tare clasa a IX-a, chiar peste aşteptări, şi cred că va fi ok cu ei, în momentul în care scapă de stresul începuturilor şi îi fac să nu spună ce nu cred, dar mai ales să asculte, nu să audă. Sunt gata pozaţi, numai că nu am descărcat încă, dar vor mai fi ocazii, aşa că stau şi ei acum pe mess în aşteptare.

Hai şi despre absolvenţi! Surprinzător, poate, plusuri pentru C şi un minus mare pentru D (nu pentru tot, dar ce să fac, nu pot judeca absenţa!). Am primit iar cadouri frumoase, simbolice, care mi-au bucurat ziua, m-au făcut să reconsider câteva lucruri şi să-mi fac mea culpa. Şi mi-am amintit când şi-au amintit („ai fost ţigancă şi eu perete” etc.) Şi ce bine că intuiţia nu m-a trădat, că de asta eram mai derutată. Da, Ana. Da, Andrei. Da, Ale.

Scuuuuuuuuuuuuuuuze, 12 B. Că am scris prea puţine nume în postarea trecută. Că trebuia să scriu cel puţin încă 10, dacă nu ale tuturor. Era prea frumos să mai cred că e şi Cici acolo, şi Andreea, şi Valentina, şi Horaţiu şi…ce bine mi-a părut azi!!! Şi ce repede a trecut. Şi din chestionar:

  1. Ce întrebare aţi aşteptat să fie prima întrebare? – aproape toţi au crezut că îi întreb dacă le place româna sau ceva de bac.
  2. Cel mai mult îi enervează plictiseala şi foamea.
  3. Stiluri de învăţare – predominant vizual
  4. Carte preferată: multe titluri, am reţinut câteva, am râs la „3 purceluşi”
  5. Din aproape toate definiţiile date poeziei reiese faptul că e o chestie siropoasă şi utilă visătorilor. Asta trebuie schimbat!
  6. Dirigul e un model. Clar.
  7. O întrebare pt mine: Consideraţi hip-hop-ul necomercial forma cea mai avansată de poezie? Răspuns: nu.


Cam asta deocamdată. Zile grele astea, deşi am acceptat de mult că aşa va fi. Şi, oricât ai zâmbi, maşina aia parcată sub stele, între cer şi lacul îngheţat, aştepta mai mult decât Anul Nou. Şi eu nu ştiam şi am aflat. Aşa-mi trebuie acum! www.trilulilu.ro/dienuta74/3004614c4b9e44

6 comentarii:

  1. mie imi place ca v-a pus in videoclipul de la imnu scolii si cu poza de cand erati eleva

    Alex :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Asta era ideea videoclipului..cred: atunci-acum! Cam 19 ani distanta! Cristi Hedes e "de vina"...

    RăspundețiȘtergere
  3. Cea mai tare profa fara aere si creaza super atmosfera!!!nu te indobitoceste ca altii si inveti in clasa o gramada de chestii utile nu scri ca prostu degeaba. Balauru

    RăspundețiȘtergere
  4. Vai, Balaure, ce de dictari meriti! Ms, oricum!(Mai) esti la Liviu?

    RăspundețiȘtergere
  5. Am ras si eu odata,cand profesoara de romana ne vorbea de "Micul Print",si acum mi-ar placea sa o rasfoiesc in fiecare noapte,ca un adevar ce mi se revela in fiecare zi sub o alta forma.

    Un nou inceput,un alt capitol.Succes!!!:)

    Va imbratisez cu dor!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ms, Manu, cu Micul Print trebuie sa avem o relatie speciala :)

    Ms, Manu, pentru toate detaliile care, dupa 8 ani, mai conteaza!

    Ms, Manu, dar poate mai avem timp...

    RăspundețiȘtergere

Prea aproape

    În după-amiaza aceea am râs împreună. O dată, la intersecția de lângă școală, un șofer sau un pieton nu știa ce să facă, iar deruta ...