luni, 10 mai 2010

Cel mai frumos rol

Azi am primit Răspunsul.Mi l-ai dat atât de firesc, încât aproape că am uitat că l-am aşteptat cu înfrigurare de la fiecare, de fiecare dată. Mă gândesc din nou acum la sublinierile noastre din Jurnalul lui Noica şi cred că acolo, pe undeva, el vorbeste despre cel mai frumos rol pe care-l poţi juca în viaţa cuiva. E absolut minunat: că ţi s-a întâmplat, că am făcut să ţi se-ntâmple şi, până la urmă, că cineva a avut de câştigat din povestea asta, fără să aibă habar că universul a conspirat în acest fel:)

Te voi privi altfel de azi înainte. Mai atentă poate la final, dacât la început, mai mult din stânga, mai des, mai aproape, mai uşor. Îţi mulţumesc că mi te-ai arătat.

Ar fi putut să fie totul altfel îmi spun,de fiecare dată când o ascult pe Tracy.Mai bine sau mai rău, nici tu nu cred că ştii, dar ştii că ne-am întâlnit cu adevărat şi asta e tot ce contează. Dacă mai există ceva scris de care să ai cunoştinţă, aştept şi eu ziua în care sunt pregătită să aflu.


În ţara lalelelor e linişte? Nu. Şi nici n-a fost.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Prea aproape

    În după-amiaza aceea am râs împreună. O dată, la intersecția de lângă școală, un șofer sau un pieton nu știa ce să facă, iar deruta ...