marți, 6 decembrie 2011

Cerc periculos


Am primit ce mi-am dorit: putere să iert. Prin forţa cuvintelor, 10 H a dat putere Moşului scriind despre tristeţea mea ce aduce cel puţin alte câteva tristeţi acolo, în bănci. Şi carte frumoasă (Andrei Pleşu, Faţă către faţă), ciocolată cu mentă, o îmbrăţişare adevărată, zâmbete şi...răspuns la o scrisoare din Cucta (cadou care m-a lăsat mască şi care mă face să mă bucur încă o dată pentru că am scris cartea asta)

Aleg astăzi Cercul periculos, pentru că a fost o zi dedicată arcuirilor...


Nu salt intenţionat vocale,
le răresc doar, aşa, pentru o bună arcuire
a celor mai îndrăzneţe coarde.
Momentul acela, momentul în care pronunţ,
mă găseşte cu totul acolo, înăuntru,
supravieţuind unui singur efort respirator.

Din mine însămi nu mai vreau să ies.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Prea aproape

    În după-amiaza aceea am râs împreună. O dată, la intersecția de lângă școală, un șofer sau un pieton nu știa ce să facă, iar deruta ...